Ghimbirul şi numeroasele sale beneficii pentru sănătate

1
17409

Ghimbirul, denumit popular și „ghimber” sau „gingiber”, este numele dat unei plante erbacee din regiunile tropicale, cu rizom aromatic bogat în uleiuri eterice. Este o specie perenă care are nevoie de o temperatură ridicată și constantă precum și de o umiditate permanentă pentru a se dezvolta corespunzător. Rizomul de ghimbir are o formă neregulată, contorsionată și e noduros, atingând până la 5-6 centimetri în lungime. Ghimbirul e deosebit de prețuit în bucătăriile orientale din India, Malaezia, Nepal, Bangladesh etc. Un nume alternativ al ghimbirului, introdus de turci în Moldova și Muntenia a fost cel de ‘piper alb’. Denumirea de ghimbir a fost folosită mai ales în Banat și Ardeal provenind din maghiarul gyömber, iar apoi s-a impus în întreaga țară. În fostele colonii britanice, cum ar fi Canada, Australia, Jamaica, Kenia, se consumă o așa-zisă “bere” din ghimber (ginger beer) care de fapt este o băutură ne-alcoolică, răcoritoare.

ghimbir-beneficii-sanatate-miracol.jpg

Substanțele active importante pe care le conține ghimbirul sunt compuși specifici numiți gingeroli, fenoli, ulei volatil.

Ghimbirul este, poate, cel mai versatil condiment, fiind folosit în absolut toate tipurile de preparate, de la sosuri, supe și feluri principale, până la deserturi și băuturi. Deși a fost încă de pe vremea romanilor un condiment important, popularitatea acestuia a scăzut temporar în Europa, cel mai probabil din cauză că ghimbirul proaspăt era arareori comercializat pe continent. Situația s-a schimbat o dată ce acesta a devenit mult mai disponibil, și datorită popularității crescute a bucătariei asiatice.

Dacă ghimbirul proaspăt este fiert, iuțeala sa crește, iar aroma scade. Thailandezii folosesc ghimbir dat prin răzătoare, alături de alte condimente, la prepararea pastelor de curry. Indonezienii utilizează frecvent paste condimentate pe bază de ghimbir proaspăt și ardei iuți proaspeți, cu care marinează carnea înainte de a o găti.

Ghimbirul prăjit are un gust diferit, iuțeala sa domolindu-se. Merge foarte bine prăjit alături de usturoi, sau ceapă. Indienii folosesc adesea această tehnică pentru a obține sosuri delicioase cu care asezonează mâncărurile de legume și carne.

În bucătăria chineză ghimbirul este folosit atăt prăjit cât și fiert. Mâncarea care fierbe înăbușit mai mult timp este aromată cu feliuțe de ghimbir, care își eliberează aroma destul de repede. Tehnica chinezească stir-fry (chao), care înseamnă gătirea pe foc iute, rapidă a mâncării, cu amestecare continuă, cere adesea ghimbir mărunțit sau dat prin răzătoare.

Ghimbirul ocupă un loc important în bucătăria japoneză, unde este folosit în cantități mici. De exemplu, carnea de pui este aromată prin stropire cu sucul obținut prin stoarcerea ghimbirului proaspăt. Ghimbirul murat, (beni shoga), este preparat din rizomi foarte tineri și este adesea servit alături de sushi.

”Ginger ale” este o băutură foarte populară în America de Nord. Nu este o bere fermentată, ci doar zahăr, extract de plante și apă gazoasă. Oricum, în Evul Mediu ghimbirul a fost folosit și la aromatizarea berii adevărate.

În Europa întâlnim ghimbirul în mod special în bucătăria ungurească tradițională unde cunoaște o utilizare frecventă în condimentarea unor fripturi, de obicei mai grase, sau la mâncăruri mai grele (din fasole, linte, varză), dar și la deserturi (de ex. cozonacul cu ghimbir proaspăt).

Ghimbirul uscat este destul de diferit ca gust și nu poate substitui rizomul proaspăt. El este doar un ingredient opțional în unele amestecuri de condimente, ca pudra de curry, ”5 arome” și berebere. Ghimbirul uscat nu este folosit în regiunile unde acesta este cultivat. Gustul său este mai mult aromat decât iute și este folosit și la prepararea unor deserturi.

Rizomul nu se consumă crud, ci se curăță îndepărtându-se coaja, și se taie în felii care se gătesc ca acompaniment la cărnuri sau sosuri, în salate, curry-uri etc. Ghimbirul se consumă câteodată în forma sa pisată, mărunțită. În acest caz ghimbirul e o pulbere fină asemănătoare piperului alb.

Confucius amintea de ghimbir în scrierile sale. Indienii şi chinezii îl folosesc regulat la prepararea mâncărurilor, deserturilor, ceaiurilor, pentru imunizare, răceli şi multe altele.

Fiind un bun energizant, ghimbirul nu este foarte recomandat seara.

Partea care se consumă de la ghimbir este rizomul, rădăcina, ce are forma noduroasă şi culoarea deschisă. Poate fi consumat atât în stare proaspătă, cât şi murat, uscat, confiat, fulgi sau pulbere.

himbirul poate fi replantat în ghivecele din locuinţă, pentru a avea tot timpul anului. Se rup bucăţi din rizomul de ghimbir şi se pun în pământ. Nimic mai simplu.

Ghimbirul este bogat în vitamine şi minerale

Proprietăţile ghimbirului sunt multimple. El conţine vitamine precum retinol, vitamina B3, B5, A, C, E, tocoferol, acid ascorbic, dar şi minerale precum fier, magneziu, fosfor, mangan, siliciu, potasiu şi zinc.

Ghimbirul este un bun calmant pentru durerile abdominale, calmant şi pentru inflamaţii ale gâtului, răguşeală, sinuzite, febră, congestii respiratorii şi eliminare de mucozităţi.

De asemenea, ghimbirul oferă organismului vitalitate, ameliorează starea de greaţă şi vomă, calmează durerile în gât, tratează indigestia, balonarea, bronşita, are efect afrodisiac, favorizează secreţia bilei şi mobilitatea vezicii urinare, şi este un bun aliat în lupta împotriva kilogramelor în plus. Ghimbirul este bun şi pentru cei care suferă de rău de maşină sau au probleme cu circulaţia. Rondelele proaspete de ghimbir sunt bune şi în lupta împotriva alopeciei.

Datorită conţinutului de vitamine şi minerale, dar şi antioxidanţi, ghimbirul ajută organismul să reziste mai bine în faţa bolilor şi răcelilor, dar are şi efect de înfrumuseţare – pentru piele, unghii, păr şi dinţi.

Ghimbirul nu are contraindicaţii, dar dacă este luat în doze prea mari provoacă arsuri intestinale.

Ghimbirul este recomandat pentru consum mai mult cel proaspăt. Tulpinile trebuie să fie ferme, fără aspect zbârcit sau de culori închise.

Sucul proaspăt de ghimbir, bun împotriva simptomelor răcelii

ghimbir

Sucul proaspăt de ghimbir este bun pentru un nas înfundat, dureri de cap, tuse sau febră. Pentru a-i mai reduce iuţeala se poate face şi un decoct de ghimbir. În 250 ml apă se fierb 2 cm de rădăcină de ghimbir tăiat felii, circa 10 minute.

Cei care au rău de maşină pot încerca să ţină în gură o feliuţă de ghimbir pentru ameliorarea simptomelor.

Gingerolul din ghimbir are un rol inflamator, astfel fiind indicat celor care suferă de artrită reumatoidă sau oseoartrită. Şi nu numai.

Studiile efectuate până acum arată că şi gravidele pot consuma ghimbir, în porţii moderate.

De altfel, nici nu se poate consuma o mai mare cantitate de ghimbir odată, el având substanţe active în mod concentrat.

O altă metodă de a consuma ghimbirul este de ceai – se pun într-un vas câteva felii de ghimbir, peste care se adaugă apă clocotită. După preferinţe se mai poate adăuga, la final, scorţişoară, lămâie şi miere.

Ghimbirul poate fi consumat zilnic, moderat

De asemenea, ghimbirul poate fi inclus în alimentaţia zilnică în cantităţi moderate – ras şi adăugat în diferite preparare culinare, salate, deserturi sau băuturi.

Ceaiul de ghimbir, dar şi ghimbirul în general, este un bun antioxidant şi ajută la arderea grăsimilor.

Consumul de ghimbir ajută şi la oprirea dezvoltării celulelor cancerigene ovariene.

Mai puteti prepara ceaiul de ghimbir şi astfel: la 1 l de apă se adaugă circa 5 cm rădăcină rasă, când apa fierbe. Se mai lasă la fiert un minut, după care se stinge flacăra şi se lasă acoperit 30 de minute. Se strecoară şi se pot consuma trei căni pe zi, cu înghiţituri mici.

După preferinţe se adaugă miere şi lămâie, scorţişoară.

Ceaiul de ghimbir pentru slăbit: peste o linguriţă de ghimbir tocat se adaugă un pahar de apă clocotită, o linguriţă de miere şi o felie de lămâie. Este o băutură ideală pentru cei care au un metabolism lent, căci ghimbirul stimulează digestia şi metabolismul. Consumat înainte de masă, ghimbirul reduce senzaţia de foame.

GHIMBIR cu MIERE – o combinație mai puternică decât cancerul

Plantele și mirodeniile nu doar îmbogățesc gustul mâncărurilor, ci sunt totodată înzestrate cu capacitatea de a ne vindeca. Tot mai multe studii scot la iveală proprietățile medicinale uimitoare ale plantelor aromate și ale condimentelor pe care le folosim zilnic în scop culinar.

Puterea vindecătoare a ghimbirului este cunoscută de sute de ani, iar astăzi, știința modernă, prin studiile și experimentele de laborator nu fac decât să confirme efectele benefice ale acestora asupra sănătății noastre.

Miere cu ghimbir:  rețetă anti-cancer

Despre acest amestec, foarte simplu în aparență, unii cercetători spun că poate ucide celulele canceroase. Pentru a-l prepara, aveți nevoie doar de ghimbir proaspăt, și miere de albine naturală.

Ingrediente

• 2 rădăcini mari de ghimbir (circa 500 g)
• 500 g de miere

ghimbir_si_miere

Preparare

Rădăcinile de ghimbir se curăță de coajă, apoi se rad pe răzătoarea mică. Deși este mai greu, efortul merită. Ghimbirul ras se introduce apoi într-un borcan mare de sticlă, și deasupra se toarnă mierea de albine. Amestecați cu o lingură de lemn, până când cele două ingrediente se întrepătrund și rezultă un preparat perfect omogen. Puneți capacul, și păstrați borcanul în frigider. Se ia câte 1 lingură de ghimbir cu miere, de 3-4 ori pe zi. Acest tratament trebuie continuat cu perseverență timp de 2 luni (60 de zile).

Studii

Ghimbirul, verișorul unui alt condiment anti-cancerigen pe nume turmeric, este renumit pentru abilitatea sa naturală de a micșora tumorile. Consumat peste tot în lume în doze modeste, sau utilizat ca și condiment pentru mâncăruri și băuturi, ghimbirul este înzestrat cu proprietăți medicinale care depășesc cu mult invențiile farmaceutice.

Studiile științifice au arătat că acest condiment natural este chiar mai eficient decât medicamentele anti-cancerigene, care s-au dovedit incomplete în tratarea cancerului. Mai mult, din cauza efectelor secundare puternice, tratamentul clasic anti-cancer duce treptat la deteriorarea vieții bolnavilor de cancer.

Conform oamenilor de știință de la Centrul Medical din Boston, medicamentele anti-cancer sunt un fel de sentință de moarte pentru pacienții bolnavi de cancer, deoarece acestea creează super-tumori, adică nu fac decât să mărească dimensiunea tumorilor, ajungând la ceea ce numim metastază. Un studiu realizat pe șoareci la Universitatea de Stat din Georgia a arătat că ghimbirul a redus dimensiunea unei tumori la prostată cu 56%.

Ghimbirul combate cancerul în două moduri:

– prin apoptoză (moartea programată a celulelor), adică determină celulele canceroase să comită “suicid” prin auto-distrugere, lăsând celulele sănătoase din jur neatinse.

– prin autofagie, caz în care ghimbirul le determină pe celulele canceroase să se mănânce între ele.

Pe lângă proprietățile anticancerigene, ghimbirul prezintă de asemenea și proprietăți anti-inflamatoare, prin care previne formarea tumorilor precanceroase. fiind o sursă bogată de antioxidanți.

Ghimbirul îi mai ajută într-un fel pe pacienții cu cancer: ameliorează până la dispariție stările de vomă și greață cauzate de chimioterapie.

Există peste 17 studii care au ajuns la concluzii similare în ceea ce privește beneficiile anti-cancer ale ghimbirului. Acest condiment are de asemenea un impact pozitiv în tratarea a peste 100 de boli.

Ghimbirul nu prezintă nici un efect secundar. Nu a fost raportată nici o toxicitate la nivelul țesuturilor normale din intestin sau măduva osoasă în urma utilizării acestui tratament.

Un aspect important de reținut este că ghimbirul poate afecta coagularea sângelui și poate interacționa cu medicamentele anti-coagulante. Din acest motiv, pacienții trebuie să discute cu medicul înainte de a introduce o doză regulată de ghimbir în dieta zilnică.

1 COMMENT

LEAVE A REPLY