În majoritatea ţărilor europene, statul trebuie să ofere educaţie religioasă în şcoli

0
175

În ultimii ani, problema religiei în viaţa publică a reapărut în Europa chiar şi în societăţi considerate laice prin tradiţie, pe fondul intensificării multiculturalismului, dar şi a fundamentalismului religios islamic. Astfel, predarea religiei în şcoli a devenit, la rândul său, un subiect de dezbatere, prin locul pe care şcoala ca instituţie îl ocupă în viaţa publică.

Relaţia dintre Biserică şi şcoală este intrinsec legată de relaţia dintre stat şi religie, iar în Europa, separarea Bisericii de stat face parte din identitatea naţiunilor europene, deşi principiul este aplicat mai mult sau mai puţin strict, în funcţie de particularităţile fiecărei ţări în parte.

În Franţa, spre exemplu, separarea Bisericii de stat este aproape completă conform unei legi din 1905, iar separarea Bisericii de şcoală a fost chiar şi mai timpurie. Abia în anii 2000, curriculumul francez s-a deschis pentru cunoaşterea “faptelor religioase”, dar nu a religiei ca atare. Situaţia este total diferită în Marea Britanie, unde sistemul de învăţământ s-a construit în strânsă colaborare între Biserica Anglicană şi stat, iar predarea religiei a căpătat un caracter obligatoriu în toate şcolile publice.

Pe lângă aceste două cazuri, există o serie de ţări în care, în pofida separării dintre Biserică şi stat, cooperarea lor continuă fără să fie considerată un paradox. De exemplu, în Spania, deşi nu există o biserică recunoscută în Constituţie, Biserica Catolică este responsabilă de predarea religiei catolice în şcolile de stat, în urma unui acord încheiat în 1979 cu Vaticanul, în timp ce alte religii recunoscute (protestantismul, mozaismul sau islamul) pot fi predate în urma acordurilor încheiate în 1992. În Suedia, separarea dintre Biserica Luterană şi stat este foarte recentă (2000), iar educaţia religioasă este permisă în curriculum, dar este strict non-confesională şi obiectivă.

Prin recenta extindere către estul şi centrul Europei, Uniunea Europeană include acum ţări în care religia a fost supusă unor restricţii dure în timpul comunismului, iar întoarcerea la democraţie a creat situaţii diferite. Deşi Biserica şi statul sunt oficial separate în Cehia şi România, de exemplu, în România religia ortodoxă domină educaţia religioasă, în timp ce în Cehia religia are un rol mult mai puţin important în societate şi educaţie. Peste jumătate dintre cehi se descriu ca fiind atei, o tendinţă tot mai mare în ţările europene, pe fondul laicizării societăţii.

Mai multe într-o analiză MEDIAFAX

LEAVE A REPLY