Cum arată economia “la cheie” lăsată de PSD guvernului Cioloş

0
300

Guvernul tehnocrat al lui Dacian Cioloş va avea în faţă, chiar în primele săptămâni, o situaţie destul de complicată generată de un gol în buget de aproape 14 miliarde de lei creat în urma creşterii salariilor bugetarilor cu 10% precum şi a scăderii TVA, de la 1 ianuarie, cu 4 puncte procentuale.

La aceste presiuni pe buget se adaugă alte măsuri de relaxare fiscală luate pe tot parcursul anului 2015 de către Guvernul Ponta, mult criticate de Comisia Europeană, FMI, Consiliul Fiscal sau Banca Naţională. S-au mărit pensiile militare, pensiile parlamentare, pensiile personalului aero-navigant, au fost triplate salariile demnitarilor, au crescut salariile medicilor, a scăzut TVA-ul la alimente, s-au dublat alocaţiile, copiilor. Asta înseamnă un impact bugetar de 15 miliarde de lei pentru pensii şi salarii, la care se mai adaugă 7 miliarde de lei prin reducerea de taxe. În total 22 miliarde de lei minus în buget.

De la 1 ianuarie mai adăugăm la acest pasiv încă 1,6 miliarde de lei ce rezultă din scăderea impozitelor pe dividende de la 16% la 5%. Toate acestea adâncesc deficitul, care se traduce prin împrumuturi mai mari pentru România, operaţiune cu care va avea de furcă noul guvern. Cabinetul Cioloş va prelua o filosofie în trei puncte dezvoltată de executivul anterior şi anume: insistarea pe consum, în dauna investiţiilor, creşterea salariilor şi pensiilor şi favorizarea marilor companii internaţionale. Investiţiile publice în România rămân la un nivel foarte jos, lucrările de infrastructură merg foarte lent, iar în 2015, unic în lume, kilometrii de autostradă s-au împuţinat, nu au crescut (prin închiderea tronsonului dintre Cunţa-Sălişte de pe autostrada Sibiu-Orăştie, din princina unor lucrări defectuase).

De la noul guvern se aşteaptă decizii importante legate de trei mari şantiere: autostrăzile Comarnic-Braşov, Sibiu – Piteşti, Ungheni – Iaşi – Târgu-Mureş. Singurele investiţii care mişcă sunt cele străine, care după o cădere bruscă în perioada de criză, au început să revină pe plus.

Un alt sector unde România nu a excelat de niciun fel a fost cel al absorbţiei fondurilor europene. Acum un an, ministrul desemnat la Fondurilor Europene, Aura Răducu, spunea că avem o absorbţie aşa de mică pentru că avem o fărâmiţare administrativă în mici comune şi oraşe. “Este structura cea mai nepotrivită pentru fondurile structurale.

Este nevoie de o reform administrativă de jos în sus, mai întâi cu schimbări la nivel de comune”, a spus Aura Răducu. Omul de afaceri Horaţiu Ţepeş, proprietarul Bilka, spune că absorbţia fondurilor europene din programul 2014-2020 în proporție de 90% și nu 37% cum a fost în programul 2007-2013, conform Capital.

În acest moment, România este pe creştere economică, cu un avans al PIB-ului de 1,4% în intervalul iulie-septembrie, comparativ cu trimestrul al doilea, inflaţia este pe minus, dar experţii FMI susţin că aceasta va trece pe plus în 2016, dobânzile la lei şi la euro sunt la nivelul minim istoric, cu efecte în creditarea în moneda naţională, care merge spre maximul istoric, iar exporturile cresc la 55 miliarde de euro, de şase ori mai mult ca acum 15 ani.

Veniturile la buget au crescut de la 141 miliarde de lei pe primele nouă luni din 2012 la 169 miliarde lei pe primele nouă luni din 2015, cu 20%, peste rata de creştere a PIB din aceeaşi perioadă, de 18%. Pe de altă parte, guvernul a menţinut deficitul bugetar sub control prin scăderea investiţiilor, care s-au dimunuat de la 11,9 miliarde de lei pe primele nouă luni din 2012 la 7,6 miliarde lei pe primele nouă luni din 2015.

Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, ca urmare a reorganizării ANAF şi a înfiinţării Direcţiei Antifraudă, bonurile fiscale au devenit o regulă până la cel mai mic chioşc de pe litoral, iar încasările din TVA au crescut cu 20% pe primele şase luni din 2015. La capitolul restanţe, Guvernul Ponta nu a apucat să aprobe bugetul pe 2016.

Totuşi, măsurile de relaxare fiscală din 2015 vor afecta deficitul bugetar din 2016. România s-a angajat în faţa Comisiei Europene să respecte o ţintă de deficit structural de 1% din PIB în anul 2016, ceea ce înseamnă un deficit bugetar de 1,3% din PIB. Recent, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, anunţa că deficitul României va ajunge la 2,9% din PIB, dar că se va situa sub limita de 3% de la care Comisia Europeană va începe procedura de deficit excesiv.

Comisia Europeană a îmbunătăţit săptămâna trecută estimările referitoare la nivelul deficitului bugetar, la 1,2% în acest an şi 2,8% în 2016, comparativ cu prognoza din primăvară, când anticipa un deficit bugetar de 1,6% în 2015 şi de 3,5% în 2016. O altă restanţă se referă la legea salarizării bugetare. Chiar dacă plănuia ca acest proiect să se întindă pe mai mulţi ani, Guvernul a aplicat mai multe majorări de salarii pe tot parcursul anului.

Au beneficiat de majorări, prin ordonanţă de urgenţă, demnitarii, de la preşedinte, şefii celor două camere ale Parlamentului, Avocatul Poporului, miniştri, şeful SGG şi cel al Cancelariei premierului, până la şefii serviciilor de informaţii. Apoi, au primit majorări de 25% angajaţii din Educaţie şi de 15% cei din Sănătate, după ce au ameninţat cu greva.

Conform lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, noua lege a salarizării are un impact bugetar total de 2% din PIB. Proiectul legii salarizării ar fi trebuit să fie gata până la sfârşitul acestui an dar acum este blocat de demisia Guvernului şi rămâne în sarcina viitorului Executiv, care va decide dacă şi-l asumă şi în ce formă. Fostul guven a lăsat moştenire viitorului executive şi problema redevenţelor la resursele natural. Nivelul acestora a fost un subiect continuu de discuţii în ultimii ani pentru că se consider ce este foarte mic.

În sectorul de petrol şi gaze, redevenţele au valori între 3,5% şi 13,5%, în funcţie de mărimea zăcământului. Valoarea totală a redevenţelor petroliere încasate de stat anul trecut a fost de 1,36 miliarde de lei. Autorităţile au tot anunţat că noul sistem va conţine redevenţe diferenţiate în funcţie de mediul de extracţie, respectiv pe uscat şi pe mare.

De asemenea, cele marine ar fi diferenţiate între zăcămintele de mică adâncime şi cele de mare adâncime. În fine, noul sistem de taxare ar aduce ca noutate un supra-impozit pe profitul din exploatare. În sectorul energetic, eterna problemă a lipsei unei strategii energetice va trebui rezolvată de umrătorul guvern. Guvernul Cioloș are un mandat limitat, astfel că prioritățile ar trebui să fie pe termen scurt, spune consultantul Deloitte Răzvan Nicolescu, potrivit căruia prioritatea principală ar trebui să fie depolitizarea și reprofesionalizarea structurilor administrative și a companiilor de stat. Fost ministru al energie, Răzvan Nicolescu, spune că echipa guvernamentală trebuie să aibă ca prioritate finalizarea strategiei energetic și revizuirea cadrului fiscal pentru sectorul de petrol și gaze naturale.

Alte trei priorități ale Guvernului Cioloș, conform lui Nicolescu, la fel de importante sunt: relansarea investițiilor publice, creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene și propunerea un

or strategii privind stoparea declinului demografic și reducerea discrepanțelor dintre regiuni. Programul de guvernare al echipei Cioloş, transmis Parlamentului pe 13 pagini, cuprinde un punct important la capitolul “Stabilitate”, mai exact: Renegocierea MTO-ului (n.red. obiectivele pe termen mediu) cu menţinerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu PIB-ul.

Aceasta în conditiile în care în Prognoza de toamnă emisa pe 5 noiembrie, Comisia Europeană estimează un deficit structural de 0,8% din PIB în anul 2015, 2,7% în 2016 şi 3,8% în 2017. Astfel, România ar urma sa iasă încă din anul 2016 din ţinta de deficit structural de 1%, asumata prin MTO (obiectivele pe termen mediu).

Printre priorităţile Guvernului Cioloş se mai află elaborarea Bugetului pe 2016 cu menţinerea ţintelor de stabilitate macroeconomica şi monitorizarea utilizării transparente a resurselor bugetare. De asemena, intenţionază să adopte şi să implementeze măsuri pentru asigurarea condiţiilor de creştere a convergenţei în perspectiva aderării la zona euro.

LEAVE A REPLY