Termocentrală de 80 de milioane de euro pe bază de gunoi. Proiect exotic propus de un investitor din Spania

0
814

termocentrala

Investiţia este complexă şi presupune selectarea gunoiului şi transformarea reziduurilor biodegradabile în biogaz, care va fi folosit apoi pentru producţia de electricitate sau de abur tehnologic. S-ar putea crea 450 de locuri de muncă şi s-ar putea rezolva eterna problemă a căldurii în Galaţi.

Gravele probleme pe care le are Galaţiul cu încălzirea centralizată ar putea veni de unde ne aşteptăm mai puţin. Nu este vorba nici de preluarea CET de către Primărie şi nici despre vreun miracol la Calorgal, ci despre propunerea unei firme din Spania de a construi la Galaţi o staţie de biogaz şi o termoelectrocentrală pe bază de gunoi menajer. Practic, o astfel de investiţie ar împuşca doi iepuri dintr-un foc, căci în afara furnizării de agent termic către oraş s-ar rezolva şi problema gunoiului din municipiul şi din judeţ (se ştie că şi la capitolul acesta sunt o mulţime de deficienţe în privinţa depozitării şi selectării).

Propunerea a fost înaintată Consiliului local

Compania spaniolă Sustainable Waste Treatment (SWT) SL, căci despre ea este vorba, a înaintat aleşilor locali de la Galaţi, încă din 15 decembrie, o propunere de colaborare pentru realizarea investiţiei ce se va ridica la circa 80 de milioane de euro şi va fi suportată integral din fonduri private. Practic, municipalitatea gălăţeană nu trebuie decât să autorizeze construirea obiectivului (spaniolii negociază pentru un teren de zece hectare de pe platforma ArcelorMittal) şi să asigure furnizarea gunoiului menajer colectat. Ca bonus, Primăria ar putea să preia, în parte, aburul tehnologic rezultat din producţia de energie electrică din biogaz. Pare simplu, însă este destul de complicat, dat fiind că într-un eventual contract trebuie puse la punct detalii deloc neimportante precum preţul gigacaloriei, facilităţile fiscale şi impactul asupra mediului. Una peste alta, este de precizat că reprezentanţii Sustainable Waste Treatment SL – respectiv Javier Cartagena Rebollo (country manager) şi Radu Simtion (avocat) – au purtat discuţii şi cu Consiliul Judeţului Galaţi, tot în ceea ce priveşte asigurarea gunoiului ce urmează a fi folosit la producerea biogazului.

Ce spun reprezentanţii SWT

Avocatul Radu Simtion, care asigură pentru partea spaniolă consultanţa în relaţia cu autorităţile române şi cu legislaţia naţională, a făcut o serie de precizări legate de proiect. „Noi venim cu investiţia integrală, privată, nu vrem nici un fond de la Primărie. În contrapartidă vrem deşeuri date într-o formă legală. Proiecte de genul acesta, compania SWT a dus la capăt şi este în curs de a duce la capăt în alte trei ţări: Cuba, Chile şi Rusia. Proiecte cu linii de sortare, staţii de tratare sunt nenumărate – Barcelona, Mallorca, Lisabona”, a declarat Radu Simtion. „Nu vrem să facem această investiţie cu forţa. Primăria Galaţi poate să vină cu bani de la cetăţeni sau din fonduri europene şi să facă singură investiţia. Noi oferim o alternativă. Asta înseamnă o economie a taxei de depozitare, mărirea duratei de viaţă a gropii de gunoi, posibilitatea de a lua bani de la alţi operatori, de pildă de la Brăila”, a adăugat avocatul. Acesta a mai spus că nu vor bani de la Primărie, ci doar o procedură transparentă prin care să poată obţine deşeurile. Ba chiar ar dori o asociere în participaţie a autorităţilor publice gălăţene, astfel încât acestea să aibă posibilitatea să verifice ăn amănunt totul pe perioada derulării contractului. „Obiectivul nostru este ca Primăria să ne ofere o brumă de interes. Adică să aprobe, pentru prima oară, valorificarea deşeurilor prin procedura recuperării energetice. De aici urmează ca noi să discutăm cu Primăria. Banii pentru prima parte a proiectului există deja în conturi. Se aşteaptă doar aprobarea, pentru a începe partea de proiectare”, a mai precizat avocatul Simtion.

Procesul tehnologic pare unul puţin poluant

Mai trebuie să spunem că interesul companiei iberice vizează toate deşeurile, cu excepţia celor provenite din construcţii şi a celor periculoase. Procesul tehnologic pare şi el să fie unul destul de prietenos cu mediul. Mai exact, deşeurile colectate urmează un flux tehnologic, sunt sortate prin diverse sortatoare optice şi, la final, partea biodegradabilă se depozitează în nişte incinte etanşe, procesul fiind unul anaerob. Printr-o enzimă, se descompune deşeul biodegradabil în energie, mai exact în biogaz. Ulterior, acesta poate fi depozitat şi apoi transformat în energie electrică, termică, în ceea ce se doreşte. „Proiectul acesta poate fi pus în funcţiune extrem de rapid: de la momentul în care se livrează autorizaţia de construcţie, în maximum un an şi jumătate! Investiţia va crea 450 de locuri de muncă”, a mai spus avocatul firmei spaniole.

 

LEAVE A REPLY