Energia regenerabilă, între un mediu curat şi o factură mare la electricitate

0
215

eoliana

România şi-a atins încă de acum doi ani ţinta de energie regenerabilă pe care şi-a asumat-o pentru anul 2020 în faţa Uniunii Europene, aceasta deoarece investitorii din acest sector au primit cele mai mari subvenţii din cadrul blocului comunitar, sub forma certificatelor verzi pe care le plătim în facturi.

De doi ani, pentru fiecare MWh de electricitate consumată, orice consumator casnic plăteşte 35 de lei în contul certificatelor verzi. Vestea cea mai proastă este că ponderea va creşte la 43 de lei de la 1 ianuarie 2016, după cum au anunţat oficialii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Aceasta deoarece un număr de 37 de companii mari consumatoare de energie au fost exceptate începând cu acest an de la plata unei părţi a certificatelor verzi, iar restul consumatorilor, inclusiv populaţia, trebuie să plătească şi partea lor de certificate.

Pe de altă parte, pentru a contracara această greutate din factura consumatorilor, ANRE a avizat cote mai mici decât era prevăzut iniţial pentru energia verde din totalul consumului intern. Astfel, pentru 2015, ANRE a decis ca 11,9% din consumul intern brut să provină din surse regenerabile, faţă de 17%, cât este prevăzut în legislaţia primară. Pentru 2016, autoritatea a propus o cotă de 12,15%, spre nemulţumirea investitorilor din sector, care o consideră prea mică.

Investiţii vs falimente

În 2008, la votul primei legi care subvenţiona energia verde, investitorii din acest sector au primit beneficii uriaşe prin sistemul de certificate verzi. Producătorii primeau gratis aceste certificate, pe care le vindeau pe o piaţă specializată, pentru un câştig în plus faţă de preţul energiei propriu-zise. Doi ani mai târziu, în 2010, o altă lege creştea numărul de certificate până la cel mai mare nivel din UE. Însă, în 2013, ponderea certificatelor verzi în facturi devenise prea mare, aşa că autorităţile au început să dea înapoi. Întâi a fost amânată acordarea unor certificate, apoi s-a micşorat şi cota obligatorie de energie verde faţă de prevederile legii iniţiale.

În faţa acestor decizii, investitorii au acuzat autorităţile de impredictibilitate, denunţând schimbarea regulilor în timpul jocului. Organizaţiile patronale din sector s-au plâns pe parcursul întregului an de faptul că nu primesc toate beneficiile care le-au fost promise în trecut şi au început să vorbească chiar şi de falimente.
”Această cotă (12,15% propusă de ANRE – n.r.) este extrem de mică şi reprezintă moarte sigură. O treime dintre proiecte vor fi trimise în insolvabilitate şi chiar în faliment. Suntem realişti că schema de sprijin, într-o primă fază, a fost extrem de generoasă, dar am trecut în extrema cealaltă. S-a mers prea departe, iar investitorii spun că au fost păcăliţi de statul român”, a declarat Viorel Lefter, preşedintele Organizaţiei Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România – PATRES, la mijlocul lunii decembrie. Chiar şi autorităţile recunosc faptul că statul român nu a fost corect în raport cu investitorii care au fost atraşi pe această piaţă.

”Dacă vorbim despre scăderea interesului pentru domeniul regenerabilelor printre motive suntem conştienţi că sunt schimbările legislative frecvente. Din 2010 şi până în prezent, Legea 220, cea care reglementează schema de sprijin pentru producerea energiei din surse regenerabile, a fost deja modificată de opt ori. Sper că nu mi-a scăpat niciun act normativ. Sunt deja patru legi şi patru ordonanţe de urgenţă care au modificat an de an această lege şi au influenţat pe de o parte aplicarea schemei de sprijin şi pe de altă parte interesul investitorilor pentru acest domeniu”, spunea în luna iunie Zoltan Nagy, membru în Comitetul de Reglementare al ANRE.

Populaţie vs industrie

Mai mult, anul acesta s-a luat o nouă decizie în materie de regenerabile. Marii consumatori de energie s-au plâns de impactul prea mare al costurilor cu certificatele din totalul cheltuielilor şi au avertizat că vor fi nevoiţi să închidă activităţile. Aşa că autorităţile au decis ca aceste companii să fie exceptate de la plata unei părţi a certificatelor verzi.
Este vorba de următoarele 37 de companii care vor plăti cu 40 – 85% mai puţin: Brikston Constructions Solutions, Messer Romania Gaz, TMK Artrom, TMK Reşiţa, Elsid, Stirom, Silcotub, Alum, Alro, Vimetco Extrusion, Lafarge Ciment Romania, ArcelorMittal Galaţi, Carpat Cement Holding, ArcelorMittal Hunedoara, Rompetrol Rafinare, OMV Petrom(Rafinăria Petrobrazi), Chimcomplex Borzeşti, Saint Gobain Glass România, Azomureş, Celco, Romcarbon, STG Steel, Greentech, Greenfiber International SA, Kastamonu România, Linde Gaz România (Puncte de lucru Galaţi şi Rm. Vâlcea), Carmeuse Holding şi Cieh Soda România.
Guvernul a făcut mutarea în urma unei decizii a Comisiei Europene prin care industriile mari consumatoare de energie considerate strategice pot primi astfel de ajutoare de stat. Companiile sprijinite în acest fel trebuie însă să menţină locurile de muncă şi să investească masiv în reducerea consumului. Toate bune până aici, însă, din păcate, ce nu plătesc aceste companii trebuie să plătească restul consumatorilor, inclusiv populaţia. Iar efectele nu întârzie să apară. Oficialii ANRE au anunţat deja că exceptarea companiilor înseamnă 2,5% în factura consumatorilor casnici de anul viitor.

Mai exact, în loc să se ieftinească cu 5,5% de la 1 ianuarie, energia se va ieftini doar cu 3,5%, iar aceasta după ce vor scădea tarifele de distribuţie. În schimb, contribuţia noastră la certificatele verzi va creşte de la 35 de lei la 43 de lei. De această dată, vom plăti partea marilor companii doar pentru lunile septembrie – decembrie, însă, când vom susţine partea lor timp de un an întreg, contribuţia noastră va creşte la 60 de lei pe MWh. (Sursa: Agerpres)

LEAVE A REPLY