Scad din nou dobânzile la lei! Băncile nu mai vor banii românilor

0
132

bancomat

Chiar dacă BNR a oprit ciclul de reducere a dobînzii de politică monetară, băncile comerciale reiau trendul de scădere a dobînzilor la depozite ajunse oricum la niveluri foarte mici. De astă dată la depozitele pe termen lung. Excesul de lichiditate şi raportul subunitar credite/depozite sînt principalele motive care îi trimit pe români să-şi cheltuie banii la supermarket, nu să îi ţină la bancă, scrie economica.net. Ultimul anunţ despre reducerea dobînzilor la depozitele bancare l-a făcut ING Bank. După ce anul trecut a şocat piaţa cu dobînzile de 0% pentru depozitele de peste un milion de lei, anul acesta anunţă că de la 1 aprilie şi dobînda la depozitele pe un an scădea de la 1,5% la 1%, în condiţiile în care dobînda de politică monetară a BNR rămîne neclintită de ceva vreme. La ora actuală, dobînzile acordate de băncile comerciale pentru depozitele populaţiei sînt cuprinse între 2,4% la Libra Bank, de exemplu, şi 0,65% la Unicredit Bank. Dacă se scad comisioanele bancare, de administrare cont, retragere de numerar, impozitul pe dobîndă etc. cele mai multe bănci oferă în continuare dobînzi real negative, în ciuda inflaţiei negative, care ar trebui în mod normal să contrabalanseze efectul dobînzilor mici.

Decît la bancă, mai bine la cumpărături

După toate probabilităţile, tendinţa va fi urmată şi de alte bănci, în funcţie de necesităţile fiecăreia. De ce? Analistul financiar Aurelian Dochia ne răspunde simplu la această întrebare: „În contextul excesului de capital de pe piaţa românească şi a faptului că nu există o cerere prea puternică de credite, băncile nu au nevoie să atragă bani şi de aceea scad randamentele la depozite, chiar dacă BNR nu a redus dobînda de politică monetară”. Într-adevăr dacă analizăm raportul credite/depozite publicat de BNR vom vedea că acesta este subunitar, de 92,67 la sfîrşitul lunii septembrie 2015, în scădere constantă din decembrie 2013 şi pînă în prezent. Spre comparaţie, nivelul mediu al raportului credite/depozite în ţările din zona euro era la jumătatea lui 2015 de 113%, potrivit statisticilor Băncii Centrale Europene (BCE). „Ideea este că băncile au strîns suficienţi bani din depozitele constituite de populaţie pînă acum. În perioada de criză s-a restrîns consumul şi au crescut economiile. În plus, au crescut foarte mult salariile şi vor mai creşte, iar în alte colţuri ale lumii, în Japonia de exemplu, doînzile sînt negative. Pînă la urmă şi acest demers de reducere a randamentelor chiar şi la depozitele pe termen lung nu este altceva decât un îndem la a cheltui banii pe cumpărături pentru a stimula consumul”, spune Dochia.

Din 2017, depozitele bancare ale populaţiei s-ar putea să revină pe profit

Pînă la urmă, populaţia trebuie să realizeze că în lunile cu inflaţie negativă chiar şi o dobîndă de 0% produce profit prin anularea efectului deflaţiei. Totuşi, comisioanele bancare din România rămân foarte mari şi de mai bine de doi ani se vorbeşte de dobânzi real negative. Cînd ne vom întoarce la randamente pozitive? „Din fericire, în România există un sentiment de încredere şi acest lucru s-ar putea să mişte piaţa, printr-o creştere a consumului şi a creditării. Dacă pe perioada crizei creditarea a fost susţinută de împrumuturile imobiliare, alimentate în principal de programul Prima Casă, de anul trecut au reînceput să crească şi creditele de consum. În acest context, este foarte probabil ca de anul viitor să revedem randamente pozitive la depozitele bancare, dacă nu sunt mişcări importante pe piaţa externă”, precizează Aurelian Dochia. Conform BNR la finele lui decembrie 2015 comparativ cu 2014 creditul neguvernamental a crescut cu 4% în termeni reali.

sursa: monitorulexpres.ro

LEAVE A REPLY