Lovitură de teatru în politică. Documentul care provoacă scandalul înainte de alegeri. „E în afara Constituţiei”

0
147

Înţelegerea PSD-UNPR ca proiectul de lege PNL privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi, aflat deja în circuit legislativ, să nu fie supus dezbaterii şi votului înainte de alegerile locale încalcă în mod flagrant principiul constituţional referitor la statul de drept, acuză liberalii.

61678330

Acest demers al PSD şi UNPR se poate situa sub incidenţa normelor legale privind neconstituţionalitatea partidelor politice, avertizează PNL într-un comunicat de presă remis joi MEDIAFAX.

”Semnarea protocolului de colaborare PSD-UNPR de către liderii celor două formaţiuni reprezintă o premieră în politica românească, fiind pentru prima dată când partide politice asumă în mod oficial blocarea procesului legislativ. În fapt, PSD şi UNPR se pot pronunţa împotriva legii, votând în consecinţă, dar nu pot din punct de vedere constituţional să prevadă într-un document oficial că folosesc majoritatea pentru a împiedica dezbaterea şi modificarea unei legi. Singura instituţie care poate stabili din punct de vedere constituţional dacă revenirea la alegerea primarilor în două tururi este posibilă pentru alegerile din 2016 este Curtea Constituţională”, spun liberalii.

Ei subliniază că acţiunile politice de blocare a activităţii parlamentare, menţionate în documente oficiale, încalcă principiile constituţionale.

”Interesul electoral major al PSD a făcut ca Liviu Dragnea să eludeze regulile elementare care privesc funcţionarea unei democraţii, ratificând astfel un abuz al majorităţii pe care o tranzacţionează exclusiv în scop politic. În raport cu aceste rigori democratice prevăzute în Constituţie, Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale stabileşte procedura prin care un partid politic poate intra în analiza de neconstituţionalitate a Curţii Constituţionale şi consecinţele unei posibile astfel de decizii (articolele 39, 40 şi 41)”, se arată în comunicat.

Articolele invocate de PNL prevăd că o contestaţie privind constituţionalitatea unui partid politic poate fi formulată de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului sau de Guvern. Preşedintele Camerei poate formula contestaţia numai pe baza unei hotărâri adoptate de Cameră cu votul majorităţii membrilor săi.

Pentru soluţionarea contestaţiei, preşedintele Curţii Constituţionale va desemna judecătorul-raportor, care este obligat să o comunice, împreună cu actele doveditoare, partidului politic la care se referă contestaţia, precizându-i data până la care poate depune un memoriu în apărare, însoţit de dovezile corespunzătoare. Contestaţia se judecă, pe baza raportului prezentat de judecătorul desemnat în acest scop şi a probelor administrate, cu citarea contestatorului, a partidului politic a cărui constituţionalitate este contestată şi a Ministerului Public. Camera Parlamentului care a depus contestaţia poate fi reprezentată de persoana desemnată de aceasta, iar Guvernul, de Ministerul Justiţiei. Partidul politic poate fi reprezentat şi prin avocat cu drept de a pleda în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Decizia Curţii nu este supusă căilor de atac.

Liberalii argumentează că în temeiul articolului 8 din Constituţie, partidele politice ”contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei”, iar potrivit articolului 40, ”partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale”.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea şi preşedintele UNPR Gabriel Oprea au semnat joi procotolul de colaborare, care prevede colaborarea celor două formațiuni în alegerile locale, votul într-un singur tur de scrutin și candidatura pe liste comune la alegerile parlamentare din această toamnă.

LEAVE A REPLY