Cătina, numită şi “ginsengul românesc” – iată ce minuni face

0
477

Sea-buckthorn BerriesCatina este un arbust fructifer ale carui beneficii se cunosc inca din antichitate. Se pare ca ar fi originara din Asia de Sud, iar chinezii o folosesc de peste 2.000 de ani in medicina traditionala.

In Romania, catina creste in mod salbatic in zona subcarpatica din Moldova si Muntenia, din bazinul Siretului si pana la Olt.

Denumirea stiintifica a Catinei este Tamarix ramosissima Alba – Hippophae rhamnoides. Catina rosie este Myricaria germanica Fam. Tamaicaceae.

Numită şi „Ginsengul românesc”, datorită proprietăţilor ei revigorante, conţinutului bogat în vitamine şi acţiunii ei benefice asupra vaselor de sânge, cătina poate înlocui cu brio unele medicamente şi poate învinge bolile.

Combate stresul

Dacă tot vorbim despre uleiul de cătină, află că are efecte benefice şi împotriva stresului. Cătina este bogate în fosfor şi calciu, în vitamine din grupa B, în vitamina C (după măceş, are cel mai ridicat conţinut de vitamina C). Pentru cei suprasolicitaţi de efort fizic sau intelectual, se recomandă în fiecare zi 20 de picături de ulei de cătină, sau 4-5 linguriţe de fructe proaspete (ori congelate) amestecate cu miere, de trei ori pe zi.

Înlătură anemia

Datorită conţinutului bogat în vitamine şi minerale, cătina este considerată o polivitamină naturală. Persoanele aflate în convalescenţă sau care suferă de anemii, copiii peste şapte ani, femeile care doresc să-şi întărească organismul pot face timp de o lună o cură cu fructe proaspete sau cu suc de cătină. Boabele se storc, iar sucul se amestecă imediat cu miere, în părţi egale. Se lasă să macereze la rece, timp de 24 de ore, apoi se ia câte o ceşcuţă dimineaţa, pe stomacul gol.

Tratează hepatita

Acelaşi suc are efecte benefice şi-n cazul afecţiunilor hepatice acute sau cronice, întrucât cătina este un bun stimulent hepatic. Se iau 5-6 linguri de suc pe zi, simplu sau diluat cu apă, în cazul în care nu prea-ţi place gustul acrişor.

Întăreşte inima

Cătina albă duce la scăderea colesterolului, fapt care previne îngroşarea arterelor. De asemenea, conţine o cantitate mare de antioxidanţi, care protejează inima şi vasele de sânge. La aceste două proprietăţi se adăugă şi efectul ei anticoagulant. Prin urmare, cătina este recomandată şi-n afecţiunile cardiovasculare (în special hipertensiune arterială, ateroscleroză, sindromul Raynaud). Bea în fiecare zi 3-4 linguri de sirop de cătină obţinut prin presare la rece, diluat cu apă sau cu alte lichide, şi vei avea o sănătate de fier!

Gripa, guturaiul, sensibilitatea la raceli – siropul de catina face in aceasta categorie de afectiuni adevarate minuni, intarind in primul rand capacitatea naturala a organismului, apoi prevenind complicatiile gripei, prin efectele sale bactericide. Se iau preventiv 4-5 lingurite de sirop de catina pe zi, pe stomacul gol, in cure de trei saptamani minimum. Odata afectiunea declansata, se iau pana la 10-12 lingurite de sirop de catina pe zi, pentru a hrani organismul si a-l ajuta sa se apere eficient.

Cătina – Ginsengul românesc

Beneficiile fructelor de cătină nu au fost descoperite de părinţii de mai sus. Cei care au depistat întâia dată cât de bine pot ele să facă au fost tracii, hinduşii, grecii, chinezii, mongolii, celţii şi slavii. |n cantitatea uriaşă de vitamina C – mult peste citrice sau peste măceş – şi prin mult înţeleg înmulţit cu zece – stă mare parte de puterea cătinii.

I se spune şi ginsengul românesc, dar şi cel mai bun vaccin antigripal – asta se potriveşte de minune cu primul efect benefic simţit de mine după câteva săptămâni în care mi-am început zilele cu ea.

Este plină şi de vitaminele A, B, E, K, dar şi de fosfor, potasiu, magneziu, fier. Despre betacaroten, ce să mai zicem – are peste nivelul conţinut de morcov. Adăugaţi aminoacizii esenţiali, acizii graşi esenţiali şi veţi obţine o minunăţie de fruct.

Puţine plante din flora autohtonă, ba chiar mondială pot rivaliza cu cătina românească în privinţa calităţilor curative şi diverselor aplicaţii medicale. Cu fructele sale, ca nişte bobiţe aurii care se coc toamna, cătina ne oferă un nesperat ajutor tuturor, indiferent de vârstă sau afecţiuni. Vitaminizantă de excepţie, antioxidantă redutabilă şi neîntrecută stimulatoare a sistemului imunitar, cătina are încă multe valenţe necunoscute publicului larg.

Cătina prin istorie

Primele popoare care au descoperit valenţele terapeutice ale cătinei au fost tracii, hinduşii, grecii, chinezii, mongolii, celţii şi slavii. Prima documentare scrisă apare în secolul VII după Hristos în tratatul clasic de medicină tibetană “Rgyud Bzi” care recomanda în mod explicit consumul de fructe de cătină pentru şerpaşi sau cei care călătoreau la mari înălţimi.

Cele patru cărţi fundamentale ale medicinei chinezeşti tradiţionale apărute în decursul dinastiei Tang (907 după Hristos) recomandau tratamentul cu cătină pentru tratamentul bolilor de piele şi afecţiunilor tubului digestiv. În Rusia, unde creşte pe suprafeţe foarte mari, cătina a fost numită “Ananas Siberian” datorită sucului plăcut şi proprietăţilor revigorante, foarte apreciate în condiţiile climei aspre de acolo.

Virtuţile plantei nu au scăpat neobservate şi în perioada modernă, când au fost pentru început utilizate experimental în alimentaţia cosmonauţilor sovietici, deoarece pe lângă celelalte calităţi ale cătinei, oamenii de ştiinţă din Moscova au descoperit că aceasta protejează organismul uman de radiaţiile cosmice. Potenţialul cătinei a determinat introducerea ei ca plantă de cultură în S.U.A., Canada, Germania, Rusia, China şi Ucraina. Există la nivel mondial numeroase institute de cercetare care studiază şi în prezent tainele acestui adevărat miracol al Naturii.

Cu toate că se foloseşte din cele mai vechi timpuri, cătina este prelucrată industrial doar în decursul ultimelor decenii, iar în ultimii ani a devenit speranţă pentru suferinzii multor afecţiuni grave.

În România, de peste 30 ani se fac cercetări sistematice asupra cătinei de către Institutul de Cercetare Chimico-Farmaceutic şi Institutul de Cercetări Alimentare. Cercetările urmăresc valorificare componentelor chimic din plantă. Produsul cel mai valoros este aşa numitul ulei de cătină.

Cum ne ajută cătina ?

Frunzele, scoarţa, seminţele, dar mai ales fructele de cătină au rezultate extraordinare atât în scop medical, cât şi alimentar. Efectele secundare negative sunt de-a dreptul neînsemnate. Foarte apreciat este uleiul de cătină, fiind utilizat cu un succes deosebit chiar şi în cazuri grave de arsuri termice şi chimice, sau afecţiuni ale pielii determinate de expunerea la iradieri. Merită amintit un caz relatat de ing. Ştefan Manea, referitor la un accident de muncă grav petrecut în anul 1985 la Combinatul Chimic Giurgiu.

Accidentul respectiv s-a soldat cu şase victime, cu arsuri de gradele 3 şi 4 pe suprafeţe de peste 50% din piele. Trei dintre bolnavi au fost diagnosticaţi fără şanse de supravieţuire şi au rămas internaţi la Sitalul Judeţean Giurgiu în aşteptarea fatidicului deznodământ.

Ing. Ştefan Manea apelează urgent la profesorul universitar Ioan Brad, unul dintre cei mai mari experţi în cătină la nivel mondial. Acesta este adus de urgenţă cu elicopterul de la Facultatea de Medicină din Târgu Mureş, unde pe atunci era profesor. Ioan Brad a venit cu ulei de cătină cu care le-a uns şi pansat rănile celor trei muribunzi. Rezultatul a fost de-a dreptul miraculos. Cei trei ingineri nu au intrat în blocaj renal în faza următoare, iar arsurile s-au vindecat. Cei trei au scăpat de la moarte şi trăiesc sănătoşi şi în prezent.

Uleiul de cătină este folosit şi în tratamentul ulcerului gastric şi duodenal, diareei, urticariei şi stărilor alergice, maladiilor neuroendocrine, reumatismului, afecţiunilor circulatorii şi hepatice, alcoolismului, anemiei, asteniei şi chiar stresului. Utilizările cătinei în geriatrie au dat rezultate spectaculoase, iar cercetările recente o recomandă şi în oncologie. Cercetări efectuate în Marea Britanie au descoperit capacitatea cătinei de a inhiba dezvoltarea unor tumori.

De asemenea, este eficientă şi în tratarea hipertensiunii arteriale, afecţiunilor coronariene, oftalmologice şi gingivale. Este un redutabil antidepresiv, antiacneic, contra keratozei, leucoplaziei, antimutagen, antioxidant în mastite, rinite, fotofobii, boli cronice pulmonare. Este folosită cu succes şi în tratamentul psoriazisului, în prevenirea cancerului şi ca imunostimulator, prevenirea adenoamelor, tratamentul cancerului mamar, antibacteriană, inhibitoare a poftei de mâncare în cazurile de obezitate., reglatoare a lipoproteineinemiei, tratamentul leucemiilor şi limfoamelor, afecţiuni osteoarticulare, O.R.L., inflamaţii digestive, constipaţie, afecţiuni ale aparatului urinar şi al celui genital, afecţiuni hematologice, afecţiuni virale, afecţiuni ale sistemului nervos şi psihice.

În plus, în cătina albă se găsesc o seamă de substanţe cu efect hormonal prin ele însăşi, sau substanţe care reprezintă precursori ai anumitor hormoni.

În uleiul de cătină este probabilă existenţa prostaglandinelor (acestea sunt considerate hormoni celulari, respectiv modulatori ai activităţii hormonale care stimulează musculatura netedă), dar mai precis se găsesc acizi graşi nesaturaţi cu două sau trei duble legături care sunt precursorii siguri ai prostaglandinelor. O altă susbstanţă cu efect hormonal cre se găseşte în cantităţi mari în cătină este serotonina. Ea are ca precursor triptofanul – aminoacid esenţial care se găseşte în cantităţi mari îndeosebi în fructele uscate şi pulverizate de cătină.

Cu aceste calităţi şi proprietăţi extraordinare, dintre care multe aşteaptă să fie descoperite de lumea ştiinţifică, cătina care creşte în România se remarcă încă o dată ca una dintre cele mai valoroase plante cu uz medicinal şi alimentar din întreaga lume. Iar noi românii putem oricând să apelăm la secretele acestei adevărate comori a botanicii naţionale.

LEAVE A REPLY