Documentul care va SCHIMBA VIAŢA românilor. SURPRIZA pregătită de stat

1
938

dacian ciolos

Guvernul se pregăteşte de aprobarea unui plan care prevede înfiinţarea de trasee de cale ferată uşoară între centrul oraşelor mari şi aeroporturi, realizarea unor staţii de închiriere de biciclete şi dotarea autobuzelor cu suporturi de biciclete, dar şi dezvoltarea de puncte de încărcare a maşinilor electrice, scrie capital.ro.

Planurile, care ar trebui implementate până în 2035, fac parte din Strategia de Dezvoltare Teritorială elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) şi care urmează a fi aprobată de Guvern la finalul lunii iulie, potrivit informaţiilor Capital.

Una dintre acţiunile concrete vizate de Guvern este trecerea în subteran a liniilor de cale ferată din Timişoara şi înfiinţarea unei linii de tren metropolitan între staţiile Timişoara Nord şi Timişoara Est. Printre proiectele ce urmează a fi realizate se numără şi dezvoltarea unei reţele de staţii de închiriat biciclete în zona metropolitană Botoşani, realizarea unei platforme cargo în cadrul Aeroportului Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca şi dezvoltarea unor puncte de alimentare cu energie electrică a autovehiculelor, cu precădere în marile oraşe.

Strategia MDRAP urmăreşte şi înfiinţarea de trasee expres de transport în comun ecologic între Iaşi, Craiova, Sibiu şi aeroporturile care le deservesc. Tot o legătură directă între Timişoara, Braşov, Cluj-Napoca, Botoşani – Suceava, Târgu Mureş, Brăila – Galaţi, Sibiu şi aeroporturile care le deservesc se urmăreşte şi prin realizarea unor căi ferate uşoare, inclusiv prin utilizarea tehnolgiei monoşină/monrail.

Se doreşte şi extinderea pistelor de biciclete care să facă legătura între centrul urban şi zona de influenţă urbană, inclusiv înfiinţarea de staţii de închiriere şi dotarea autobuzelor cu suporturi de biciclete în oraşe precum Craiova, Braşov, Baia Mare, Oradea, Botoşani, Arad, Sibiu, Satu Mare, Timişoara, Târgu Mureş, Ploieşti, Iaşi, Galaţi şi Brăila.

Din planul de măsuri ce privesc dezvoltarea şi diversificarea infrastructurii de transport între oraşele cu peste 100.000 de locuitori şi zona urbană funcţională face parte şi realizarea de variante de ocolire pentru o serie de oraşe precum: Timişoara (varianta sud), Cluj-Napoca (variantele nord şi sud, centura Floreşti), Iaşi (varianta trafic uşor), Bacău, Târgu Mureş (varianta est), Oradea (inel de centură integrat), Braşov (varianta de ocolire Săcele-Hărman-Bod-Hălciu-Dumbrăviţa-Vlădeni), Sibiu (varianta sud), Craiova (varianta sud), Botoşani, Galaţi, Ploieşti (DN1-DN 72), Piteşti (varianta vest), Arad (varianta est) şi Baia Mare (reabilitare şi modernizare).

Ministerul Dezvoltării arată că aceste investiţii se vor realiza în strânsă corelare cu Planurile de Mobilitate Urbană Integrate ale oraşelor vizate, cele pentru cei şapte poli de creştere şi Municipiul Bucureşti fiind deja în curs de elaborare cu sprijinul BERD.

În urma unei analize, MDRAP a identificat faptul că nevoia de investiţii în dezvoltarea teritorială a ţării depăşeşte suma de 125 mld. euro. România ar putea atrage pentru proiectele propuse circa 19,5 mld. euro din fonduri europene pe exerciţiul financiar 2014-2020, la care se adaugă bani de la bugetul de stat şi de la bugetele locale în valoare de 22,3 mld. euro, împrumuturi de 5,3 mld. euro şi bani din parteneriate public-private în valoare de 3,1 mld. euro. Totuşi, pentru a-şi îndeplini planul, statul are nevoie de un surplus de finanţare de 76,1 mld. euro, potrivit documentului citat.

1 COMMENT

LEAVE A REPLY