Medicii atrag ATENȚIA în această perioadă: Ce boli poți lua dacă te înțeapă un țânțar sau o căpușă

0
111

spaga-doctori

Medicii le recomandă prudenţă celor care merg în zonele frecventate de animale şi cu multă vegetaţie. În perioadele cu ploi si călduri, riscul înțepăturilor de căpușe și tânțari, purtători ai unor boli grave, este ridicat, scrie news.ro.

Temperaturile ridicate şi ploile favorizează apariţia şi răspândirea insectelor responsabile cu transmiterea mai multor boli la om, în această categorie fiind incluse, printre altele, căpuşele şi ţânţarii. La nivel mondial, după ţânţari, căpuşele sunt insectele cel mai adesea responsabile pentru transmiterea bolilor la oameni, spun specialiştii.

În cazul căpuşelor, deşi nu toate muşcăturile provoacă infectarea, acestea pot transmite la om boala Lyme, o afecţiune gravă care afectează întregul organism. Din cauza simptomelor care nu sunt specifice (manifestări pseudogripale, oboseală accentuată, dureri de cap şi articulare, tulburări de somn), boala Lyme, denumită şi borelioză, nu este uşor de depistat şi poate fi confundată cu alte afecţiuni. Acesta este motivul pentru care afecţiunea este numită şi „boala cu 1000 de feţe”. Simptomul distinctiv este o pată de dimensiuni mari pe piele, în locul înţepăturii de căpuşă, un eritem migrator pe baza căruia medicul poate da un prim diagnostic al bolii în primul stadiu al infecţiei.

Şi speciile locale de ţânţari pot răspândi, la rândul lor, o serie de virusuri, cum ar fi West Nile, virus responsabil de declanşarea meningoencefalitei acute.

Medicii spun că, în cazul înţepăturilor de ţânţari, nu există efecte imediate vizibile. Înţepăturile de ţânţar ca atare nu implică acordarea unui ajutor de urgenţă, dar bolile care se pot declanşa după câteva săptămâni de incubaţie, precum meningoencefalita cu virus West Nile, necesită spitalizare în clinicile de boli infecţioase. Medicii nu pot realiza o profilaxie a bolilor virale posibil transmise prin ţânţari.tantar

În cazul în care depistăm o căpuşă pe corp se recomandă scoaterea cât mai rapidă a insectei cu ajutorul unei pense, fără a se aştepta detaşarea spontană. Dacă nu poate scoate singur căpuşa, pacientul trebuie să ajungă de urgenţă la medicul de familie sau la camera de gardă a unui spital pentru extragerea ei. Medicul infecţionist este cel care stabileşte profilaxia. În prima etapă diagnosticul este clinic, prin observarea eritemului migrator (pată de mari dimensiuni). Testarea serologică se face numai după minim 4 săptămâni de la muşcătura căpuşei, din cauză că anticorpii apar tardiv, boala Lyme fiind o afecţiune care s-ar putea manifesta la aproximativ o lună după muşcătură.

Potrivit directorului medical al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale “Dr. Victor Babeş” din Bucureşti, dr. Simin Aysel Florescu, în medie, aproximativ 20-30 de pacienţi ajung săptămânal la acestă unitate medicală după ce au fost înţepaţi de căpuşe. La Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş sunt, anunal, aproximativ 1500  de cazuri de persoane cu înţepături de căpuşe.

 

LEAVE A REPLY