BNR rupe tacerea! Dezvaluiri de ultima ora!

0
1136

mugur-isarescu

Banca Nationala a Romaniei a dezvaluit vineri pentru prima oara in istorie ce s-a discutat in consiliul de administratie din 30 septembrie, ca urmare a deciziei din vara de a publica minutele discutiilor.

Minuta este un rezumat extins al discutiilor, fara a se mentiona care au fost pozitiile si declaratiile individuale ale membrilor Consiliului de Administratie.

Sub o presiune mediatica constanta din ultimul an, BNR a decis sa publice salariile Membrilor consiliului de Administratie si minutele sedintelor.

Membri ai Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei prezenti la sedinta: Mugur Isarescu, presedinte al Consiliului de administratie si guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Florin Georgescu, vicepresedinte al Consiliului de administratie si prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Marin Dinu, membru al Consiliului de administratie; Daniel Daianu, membru al Consiliului de administratie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administratie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administratie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administratie.

In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind evolutiile macroeconomice, financiare si monetare curente si de perspectiva prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.

Membrii Consiliului s-au referit, in interventiile lor, la caracteristicile recente ale inflatiei. S-a aratat ca rata anuala a inflatiei, care a crescut in august la -0,2 la suta, a fost in linie cu previziunile BNR, dupa ce in luna precedenta scazuse la -0,78 la suta, de la -0,7 la suta, in iunie. S-a mentionat ca nivelul sau continua sa fie afectat de efectele tranzitorii ale reducerii cotei standard a TVA de la 24 la 20 la suta, in absenta carora acesta ar fi crescut la 1,2 la suta, de la 0,68 la suta in iunie. Din perspectiva principalelor componente ale IPC, s-a remarcat ca ramanerea ratei anuale a inflatiei in teritoriul negativ s-a datorat in totalitate accentuarii scaderii in termeni anuali a preturilor administrate si ca in sens opus au actionat revenirea in teritoriul pozitiv a dinamicii anuale a componentei preturilor volatile si majorarea dinamicii anuale pozitive a pretului produselor din tutun, precum si a celei a inflatiei CORE2 ajustat.

Membrii Consiliului au observat ca aceasta din urma reflecta intr-o anumita masura relativa intensificare a presiunilor inflationiste ale cererii agregate in trimestrul II, in conditiile in care ea a receptat si influentele aprecierii usoare consemnate de moneda nationala in perioada recenta. S-a aratat, totodata, ca efecte dezinflationiste mai mari decat cele previzionate au decurs probabil, in mod direct/indirect, si din evolutia preturilor de consum si a preturilor de productie din zona euro/UE, din comportamentul preturilor internationale ale unor materii prime, precum si din embargoul impus de Rusia. S-a remarcat de catre unii membri ai Consiliului ca persistenta presiunilor dezinflationiste poate avea la origine si tendinte structurale in economia globala.

Discutand evolutia recenta a economiei, membrii Consiliului au evidentiat ritmul peste asteptari atins de cresterea economica in trimestrul II, de 6 la suta in termeni anuali, ceea ce indica o crestere mai ampla a excedentului de cerere agregata, inclusiv in perspectiva apropiata. S-a subliniat, de asemenea, faptul ca determinantul major al accelerarii cresterii economice a continuat sa-l constituie cererea de consum, stimulata de majorarea veniturilor populatiei, de masurile fiscale implementate si de conditiile financiare favorabile. O evolutie pozitiva s-a considerat a fi cresterea aportului formarii brute de capital fix la dinamica PIB, indeosebi pe seama investitiilor din sectorul privat.

In cadrul dezbaterii s-a scos in evidenta faptul ca exportul net si-a sporit insa contributia negativa. Unii membri ai Consiliului si-au exprimat in acest context preocuparea pentru dinamica deficitului de cont curent, notand ca acesta a consemnat aproape o dublare in trimestrul II – desi ramane in perimetrul sustenabilitatii –, ca urmare a majorarii semnificative a soldului negativ al balantei bunurilor si al balantei veniturilor primare. Alti membri ai Consiliului au semnalat insa temperarea adancirii deficitului extern in iulie, inclusiv pe fondul cresterii intrarilor de fonduri europene, precum si evolutia incurajatoare a investitiilor straine directe.

S-a aratat ca, din perspectiva formarii PIB, sectorul serviciilor a continuat sa aduca principala contributie la dinamizarea activitatii economice.

Membrii Consiliului au remarcat ca intensificarea activitatii economice a fost insotita de avansul alert al efectivului salariatilor din economie si de scaderea ratei somajului BIM pana la minimul perioadei postcriza, sugerand continuarea tensionarii conditiilor pe piata muncii. S-a observat ca ritmul anual de crestere a castigului salarial mediu net pe economie s-a accelerat in intervalul aprilie-iulie, exclusiv datorita cresterii dinamicii din sectorul privat; aceasta a depasit pragul de 10 la suta pentru prima data in perioada postcriza, evolutie atribuibila doar partial majorarii in luna mai a salariului minim brut pe economie. S-a subliniat faptul ca dinamica anuala a costurilor salariale unitare din industrie s-a mentinut pe ansamblul trimestrului II la nivelul ridicat atins in intervalul precedent. Unii membri ai Consiliului au remarcat insa si semnificativa ameliorare a productivitatii muncii in trimestrul II, de natura sa compenseze integral sporul de ritm al castigurilor salariale din industrie; in acelasi timp s-a exprimat opinia ca saltul consemnat in luna iulie de costurile salariale unitare reflecta, in buna masura, un efect de calendar, ceea ce ar implica o miscare corectiva pe parcursul trimestrului III.

In ceea ce priveste conditiile monetare reale, membrii Consiliului au apreciat ca acestea si-au pastrat caracterul stimulativ in trimestrul III, in conditiile in care atat ratele dobanzilor pietei monetare interbancare – care se situeaza sub nivelurile consemnate in alte tari din regiune –, cat si cursul de schimb al leului au tins sa coboare si sa se mentina ulterior la valori usor inferioare celor din intervalul precedent; s-a concluzionat ca evolutiile au survenit pe fondul gestionarii adecvate a lichiditatii din sistemul bancar, precum si al ameliorarii sentimentului pietei financiare internationale, in principal ca urmare a semnalelor date si a deciziilor adoptate de principalele banci centrale ulterior votului pentru Brexit.

In acest context, membrii Consiliului au remarcat ca in primele luni ale trimestrului III creditul acordat sectorului privat a continuat sa creasca in termeni anuali reali, dar intr un ritm mai lent decat in intervalul anterior, evolutie determinata de operatiunile de curatare a bilanturilor bancilor comerciale prin externalizarea creditelor neperformante si de efectul statistic al cresterii ratei anuale a inflatiei. Toti membrii Consiliului au fost de acord ca impactul inaspririi in trimestrul II a standardelor de creditare pe segmentul creditelor pentru locuinte pare a fi deocamdata modest din perspectiva fluxului de credite noi, datele disponibile pana in prezent fiind insa insuficiente pentru o evaluare cuprinzatoare a acestuia.

Membrii Consiliului au evidentiat, de asemenea, persistenta decalajului dintre variatia pozitiva a componentei in lei si cea negativa a componentei in valuta, precum si cresterea la 55,9 la suta a ponderii in total a creditului in lei, in luna august, de natura sa certifice imbunatatirea transmisiei politicii monetare si sa contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilitatii financiare si la cresterea robustetii economiei. In unanimitate s-a exprimat ideea ca aceasta tendinta este semnificativa pentru parcursul urmat de economia Romaniei spre intarirea capacitatii de rezilienta la socurile pietei financiare globale.

Membrii Consiliului au facut referiri si la procesul de monetizare a economiei. S-a constatat ca masa monetara a continuat sa creasca in ritmuri de doua cifre in primele luni din trimestrul III, sustinuta preponderent de componenta sa cea mai lichida – masa monetara in sens restrans –, a carei evolutie s-a corelat cu dinamica activitatii economice si costul de oportunitate scazut al detinerii de active monetare cu grad mai ridicat de lichiditate.

In cadrul discutiei privind evolutia viitoare a inflatiei, s-a observat ca actuala proiectie pe termen scurt reconfirma perspectiva mentinerii ratei anuale a inflatiei in teritoriul negativ pana in decembrie 2016, in conditiile continuarii manifestarii efectelor tranzitorii ale scaderii cotei standard a TVA. Acestea sunt reflectate mai pregnant de dinamicile anuale ale preturilor administrate si ale pretului combustibililor, anticipate a-si pastra in urmatoarele luni valoarea negativa; in schimb, inflatia CORE2 ajustat si preturile LFO sunt asteptate sa-si consolideze ritmurile anuale pozitive de crestere. Perspectiva imediata a inflatiei este compatibila cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu a acesteia, care anticipeaza revenirea ratei anuale a inflatiei in teritoriul pozitiv si apoi in interiorul intervalului de variatie al tintei stationare pe parcursul anului 2017, urmata de pozitionarea ei la inceputul anului 2018 in jumatatea superioara a acestuia, pe fondul epuizarii efectelor reducerilor cotei standard a TVA si ale socurilor dezinflationiste globale, precum si al manifestarii presiunilor inflationiste ale cererii agregate si ale costurilor salariale unitare. S-a remarcat de catre unii membri ai Consiliului ca presiuni dezinflationiste semnificative in economia globala pot influenta dinamica efectiva a inflatiei.

Membrii Consiliului au apreciat ca incertitudinile si riscurile la adresa actualei perspective a inflatiei generate de factorii de natura ofertei raman semnificative, nefiind insa de natura a afecta durabil anticipatiile pe termen mediu. S-a considerat ca, pe termen scurt, o relevanta sporita o au incertitudinile ce marcheaza perspectiva pretului petrolului, dar mai ales pe cea a preturilor LFO, date fiind, pe de o parte, masurile adoptate la nivelul UE pentru limitarea efectelor embargoului impus de Rusia si tendinta ascendenta manifestata recent de preturile internationale ale materiilor prime agricole si, pe de alta parte, potentiala crestere peste asteptari a ofertei interne de asemenea produse. De asemenea, au fost reiterate incertitudinile asociate evolutiei viitoare a inflatiei ce decurg din riscurile in dublu sens la adresa cursului de schimb al leului, induse de mediul extern si de cel intern; acestea au ca surse deciziile de politica monetara ale bancilor centrale majore si ale celor din regiune, precum si evolutiile din economiile emergente, respectiv contextul intern si conduita politicii fiscale si de venituri. In acest context, o parte din membrii Consiliului au mentionat ca actualul coridor al ratelor dobanzilor la facilitatile permanente ale BNR este de natura sa ofere o mai mare flexibilitate politicii monetare.

In ceea ce priveste influenta factorilor fundamentali, membrii Consiliului au remarcat ajustarea ascendenta a ritmului cresterii economice anticipat pentru trimestrul III, pe fondul recentelor evolutii economice si financiare interne si externe, implicand pe termen scurt o amplificare peste asteptari a gap-ului pozitiv al PIB si a presiunilor sale inflationiste. Inclusiv din perspectiva comportamentului indicatorilor cu frecventa ridicata, este de asteptat ca principala contributie la cresterea economica sa continue sa fie adusa in trimestrul III de cererea de consum, secondata de un aport modest al investitiilor, in timp ce contributia exportului net se anticipeaza a ramane negativa. In analiza facuta, o mare parte a membrilor Consiliului a invocat nevoia urmaririi atente a evolutiilor cresterii economice din perspectiva potentialelor riscuri de supraincalzire a economiei, subliniindu-se totusi ca astfel de semne nu se vad deocamdata. In aceeasi ordine de idei, in dezbateri s-a scos in evidenta necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice in vederea consolidarii economiei romanesti.

Membrii Consiliului au remarcat prelungirea caracterului dual al principalelor incertitudini legate de evolutia factorilor fundamentali ai inflatiei. O relevanta aparte a fost atribuita efectelor nefavorabile pe care le-ar putea exercita asupra redresarii economice a zonei euro/UE rezultatul referendumului din Marea Britanie, evolutiile din sistemul bancar european si din economiile emergente majore, precum si tensiunile geopolitice. Totodata, s-a evidentiat persistenta incertitudinii privind magnitudinea efectelor decurgand din Legea privind darea in plata si din alte initiative legislative ce vizeaza sectorul bancar. In cadrul discutiilor, a fost reliefata o anticipata relaxare a politicii fiscale si a celei de venituri in perioada urmatoare, data fiind executia bugetara din primele opt luni ale anului. S-a remarcat si cresterea incertitudinii privind conduita pe orizontul de timp mai indepartat a acestor politici. In acest context, membrii Consiliului si-au reiterat preocuparea fata de ritmul inconstant de realizare a investitiilor publice si a reformelor structurale, de natura sa afecteze potentialul de crestere si competitivitatea economiei romanesti.

In aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifica mentinerea conduitei actuale a politicii monetare, in vederea asigurarii stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. Astfel, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,75 la suta; totodata Consiliul de administratie a decis in unanimitate mentinerea la +/- 1,50 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobanzilor la facilitatile permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara, continuarea gestionarii adecvate a lichiditatii din sistemul bancar, precum si mentinerea nivelului actual al ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei ale institutiilor de credit.

In legatura cu nivelul ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in valuta ale institutiilor de credit, data fiind reducerea creditarii in valuta, consolidarea rezervelor valutare peste nivelul adecvat in perioada recenta si in perspectiva, precum si imbunatatirea structurii acestora, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate reducerea ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in valuta ale institutiilor de credit la nivelul de 10 la suta de la 12 la suta incepand cu perioada de aplicare 24 octombrie-23 noiembrie 2016. Masura vizeaza continuarea armonizarii mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele si practicile in materie ale Bancii Centrale Europene si ale principalelor banci centrale din statele membre ale Uniunii Europene.

LEAVE A REPLY